Sindromul dispeptic este o boală care se manifestă mai ales la persoanele afectate de etilism și nicotinism, prin tulburări digestive însoțite de greutate în capul pieptului, greață, arsuri stomacale, hiperaciditate sau anaciditate cu balonări urmate de eliminare rapidă prin flatulență.
Boala evoluează spre colici abdominali violenți și pierderea poftei de mâncare.
Obiceiul de a folosi plantele amare ca produs stomahic în dispepsii datează încă din antichitate, fiind mult utilizat de către romani.
Indienii din America de Sud consumau tuberculi amari de cartof, iar tonicul amar al indienilor din tribul Cherokee era preparat din planta numită științific Hydrastis canadensis, care poate fi consumată sub formă de praf sau ceai.
În Europa, se mai consumă și frunzele amare de păpădie, sub formă de salată.
Cea mai potrivită plantă pentru tratarea dispepsiilor este considerata gențiana sau ghintura – Gentiana lutea.
Un călugăr pe nume Kneip recomandă gențiana sub formă de extract din rădăcină uscată: rădăcina se taie cubulețe și se macerează în rachiu alb; după o săptămână se filtrează și se iau 20-30 de picături de extract într-un pahar cu 6-8 linguri de apă.
Cura durează 7-10 zile și are ca efect o digestie bună și redarea poftei de mâncare.
După o indigestie este suficientă o linguriță de extract adăugată în jumătate de pahar cu apă.
Picăturile de gențiană luate pe o bucată de zahăr ajută persoanele slăbite și epuizate după călătorii lungi.
Călugărul Kneip scria: „Gențiana încălzește, înviorează și liniștește trupul și sufletul”.
Citește și Supraponderalii revin foarte rar la forma inițială
