Siliconul
In 1800, Davy descopera siliciul, despre care a crezut a fi un compus si nu un element, dar in 1811 Gay
Lussac si Thenard obtin primul silicon amorf impur prin incalzirea de potasiu cu tetrafluorrura de siliciu. In anul 1824 Berzelius, creditat cu descoperirea, obtine silicon din siliciu amorf prin aceeasi metoda generala si pe care il purifica prin eliminarea fluosilicatilor prin spalari repetate.
Siliconii sunt de fapt o familie de compusi chimici. Ei sunt fabricati din siliciu, care este un element natural, al doilea element cel mai abundent pe pamant, alaturi de oxigen.
Siliconii pot fi realizati intr-o varietate de forme. Ei se obtin prin hidrolizarea clorurii de siliciu organic.
Hidroliza si condensarea clorosilanilor diferit substituiti pot fi folosite pentru a produce un numar foarte mare de produse polimerice (siliconi), variind de la lichide la solide tari, cu multe proprietati.
Siliconul se gaseste in multe alte tipuri de implanturi, cum ar fi implanturile faciale, protezele articulare, sisteme de drenaj, etc.
Chirurgia frumosului beneficiaza de calitatile siliconului: hiporeactivitate, densitate variabila de la lichid (uleiuri) la solid. Astfel, siliconul se constituie in cel mai utilizat material implantabil.
Este predictibil, putand suplini forme variate, simuland atat tesuturi cu densitate moale, precum cel al sanului – implantele mamare, dar si densitati asemanatoare muschiului – implantele de gambe sau fese.
Siliconul cu densitate mare simuleaza osul in implantele malare, refacand volumul pometilor, putand fi modelat pentru a obtine forma dorita, la fel ca si in cazul piramidei nazale. Sau poate umple defecte de tesut, putand fi administrat pe cale injectabila, pentru refacerea volumului la nivelul fetei sau corpului.
Formele sale sunt variate, putand fi folosit ca preformate, cum sunt implantele mamare, sau pot fi prelucrate intraoperator pentru a obtine formele necesare in corectiile pe care le dorim.
Hiporeactivitatea sa si predictibilitatea formelor ii asigura o pozitie de varf in obtiunile de utilizare in chirurgia frumusetii corporale.
In 2006, FDA a aprobat implanturile de silicon, concluzionand ca produsele de silicon au fost determinate ca fiind sigure. Astfel, frumusetea va depinde in continuare de imaginatia pe care producatorii si plasticienii o vor avea in legatura cu posibilitatile de utilizare a siliconului in scopul imbunatatirii aspectului.
dr. Lucian Popa, medic primar chirurgie plastica, reconstructiva si estetica
Iasi
0745.634.684
lucpopa@yahoo.com
www.estetica-iasi.ro
