Tartrul se formează doar în cazul persoanelor care nu-și îngrijesc dinții
În cavitatea bucală trăiesc aproape 300 de tipuri de bacterii; majoritatea acestora nu prezintă niciun pericol, iar prezența lor este normală.
Bacteriile devin primejdioase atunci când se organizează într-un strat cunoscut sub numele de „placă bacteriană”. Dacă placa bacteriană nu este îndepărtată în mod corespunzător prin periaj dentar, aceasta se mineralizează împreună cu sărurile minerale din salivă și se transformă în TARTRU.
Acesta aderă pe suprafața dinților, dar și pe alte suprafețe dure, cum ar fi: obturații („plombe”), punți dentare, proteze, implanturi, aparate ortodontice și poate fi un factor favorizant al apariției bolii parodontale.
Tartrul provoacă leziunea gingiei, iar toxinele aflate în zona respectivă intră în circulația sangvină și sunt duse la inimă, articulații sau pot crește nivelul bacteriilor din sânge.
Acestea generează complicații pentru persoane cu imunitatea scăzută, cardiaci, diabetici, persoane cu handicap ș.a.
Dacă tartrul nu se îndepărtează, inflamația se accentuează și merge spre rădăcina dintelui, unde se creează o zonă accesibilă microbilor.
Potrivit dentiștilor, există cazuri în care, în ciuda igienei dentare foarte bună, apare tartrul. Acest fapt este urmarea naturală a unei puternice concentrații de săruri minerale la nivelul salivei. Practic, este vorba de o predispoziție la formarea tartrului.
SFAT: Detartrajul este soluția cu care noi, medicii stomatologi, vă sărim în ajutor.
Detartrajul cu ultrasunete, care are o acțiune netraumatizantă pe dinți și gingii, e bine suportat și nedureros la persoanele adulte, echilibrate neuropshihic și care nu au dinți sensibili (hipersensibilitate dentinară), iar apa pulverizată de aparatul de detartraj eliberează o presiune locală, realizând curățarea zonei, dar și îndepărtarea tartrului dislocat. Nu este dăunător dinților, pentru că nu atacă smalțul dinților, ci îndepărtează doar tartrul!
Citește și Psoriazis – simptome și forme clinice
Ața dentară este un aliat în combaterea tartrului
Ața dentară are rolul de a îndepărta placa bacteriană din zonele interdentare, altfel spus în spațiile dintre dinți inaccesibile periuței. Ea trebuie folosită înaintea periajului deoarece, în acest mod, după înlăturarea plăcii bacteriene din zonele interdentare, pasta de dinți poate pătrunde și în aceste spații pentru o mai bună eficiență.
SFAT: Spălarea pe dinți de cel puțin două ori pe zi, printr-o tehnică corectă, folosirea aței dentare și a apei de gură, un regim alimentar echilibrat, o masticație corectă, evitarea metodelor improvizate de eliminare a tartrului cu diverse substanțe (tartrul nu dispare și există riscul de intoxicare) și apelarea la detartraj cu ocazia vizitei la medicul stomatolog de două ori pe an, toate acestea contribuie la prevenirea afecțiunilor gingivale și parodontale.
Detartrajul lezează dinții
Prezența tartrului este factorul ce poate cauza lezarea dinților și inflamări, sângerări și alte afecțiuni ale gingiilor.
Unii pacienți se tem în mod eronat de detartraj, deoarece cred că eliminarea tartrului poate favoriza apariția cariilor și sensibilitatea dentară. De fapt, tartrul este cel ce erodează smalțul dinților, pacienții acuzând dureri la consumul unor alimente calde, reci sau dulci.
În plus, persoanele cu paradontită tind să evite detartrajul, considerând că acesta are un rol în stabilizarea dinților. Această gândire eronată accentuează evoluția bolii, prin neprezentarea la medic. Tartrul este unul dintre factorii favorizanți ai bolii paradontale și ai mobilității dinților.
SFAT: Nu amânați detartrajul pe motiv că tartrul „solidarizează” dinții. Dacă dinții sunt mobili, tartrul împreună cu microbii din el au determinat acest lucru, iar prin amânare boala evoluează și medicul nu poate trece la următoarele etape ale tratamentului paradontal.
Detartrajul trebuie făcut o dată la 6 luni
În general, este recomandat un control medical o dată la 6 luni. În funcție de nevoia pacientului (de igiena sa orală, de alimentație, de predispoziția la formarea tartrului), această procedură se poate efectua și la mai puțin de 6 luni, dar și la un interval de timp mai mare.
SFAT: Este recomandat ca un detartraj să se efectueze o dată la 6 luni, pacienții cu lucrări fixe și implanturi o dată la 4 luni, iar fumătorii o data la 3 luni.
Detartrajul albește dinții
Detartrajul „albește” dantura în măsura în care elimină tartrul ce poate aduce o nuanță alb-gălbuie dinților, însă, pentru a obține rezultate notabile, este recomandată o albire profesională în cabinetul medicului stomatolog. Detartrajul este o etapă premergătoare procedurii de albire.
SFAT: După detartraj este posibil să mai rămână mici depozite de tartru, pe care medicul stomatolog le poate îndepărta printr-un periaj profesional și air-flow care, prin intermediul jetului sub presiune, îndepărtează un strat de substanțe pigmentate și resturi alimentare de pe suprafața smalțului, efectul final fiind de curățare, luminare, albire ușoară a dinților.
Periajul dentar profesional înlocuiește periajul zilnic
Suprafețele rezultate după detartraj se finisează cu periaj profesional. Se folosesc paste de dinți profesionale, mult mai abrazive decât cele normale. Finisarea este o etapă importantă, pentru că facilitează accesul la zone dificile și îmbunătățește periajul zilnic al pacientului.
SFAT: Nu orice tip de periaj este corect, acest lucru depinde de problemele fiecărui pacient. Este important să fie măcar de două ori pe zi și la fel de important este felul în care se periază dinții, pentru că, pe măsură ce curăță, puteți „împinge” sub gingie ceea ce îndepărtați!
Medicul stomatolog vă poate consilia în ceea ce privește tehnica potrivită pentru dumneavoastră!
Mult mai elegant și mult mai puțin traumatizant se pot desfășura lucrurile dacă pacientul se prezintă la cabinetul stomatologic pentru un simplu control, chiar dacă nu îl doare nimic.
Dacă medicul observă carii noi sau tartru, în această situație ele sunt în stadii incipiente, implicit ușor de rezolvat.
O simplă carie incipientă se rezolvă ușor printr-o obturație (plombă) ușor de aplicat, pe când o carie profundă, dureroasă, cu distrucție dentară mare, necesită de obicei extirparea nervului, obturație de canal și plombă sau de multe ori îmbrăcarea dintelui cu coroană metalo-ceramică.
În primul caz este suficientă o singură ședință, pe când cel de-al doilea caz necesită mai multe prezentări ale pacientului la medicul dentist și, de asemenea, costurile tratamentului sunt mai mari.
Indiferent de tratamentele pe care le urmați la stomatolog, o primă etapă foarte importantă este igienizarea făcută de medic.
Orice plan de tratament complex la un pacient cu probleme dentare de orice fel începe cu igienizare, pentru confortul dumneavoastră și pentru un mediu (fără bacterii) prielnic realizării extracțiilor dentare, intervențiilor chirurgicale sau tratamentului ortodontic și protetic.