Cu puțin timp înainte ca populația globului să treacă de șapte miliarde de oameni, experții în demografie se tem că dezechilibrul dintre sexe favorizează apariția unor „țări de burlaci”, în care bărbații se vor lupta pentru a-și găsi soții.
Nu se cunosc deocamdată consecințele exacte a ceea ce demograful francez Christophe Guilmoto numește „masculinizare alarmantă” în țări ca India sau China, din cauza avorturilor selective.
Mulți experți consideră că, peste 50 de ani, lipsa femeilor va avea un impact similar cu cel al încălzirii climatice, invizibile, dar reale. Aceste avertismente se bazează, din nefericire, pe statistici precise. Se nasc între 104 și 106 băieți la 100 de fete și cea mai mică schimbare a acestei proporții se explică doar prin factori anormali.
În India și Vietnam, cifra este de 112 băieți la 100 de fete. În China, proporția a ajuns la 120 de băieți la 100 de fete, depășind în unele regiuni 130/100. Tendința se extinde în Azerbaidjan, Georgia, Armenia, unde proporția este de 115 băieți la 100 de fete. Același fenomen se constată și în Serbia și Bosnia.
Lumea a luat cunoștință de această problemă în 1990, când câștigătorul premiului Nobel, economistul indian Amartya Sen, a publicat un articol cu titlul șoc „Lipsesc peste 100 de milioane de femei”. Experții în demografie apreciază că cifra a depășit între timp 160 de milioane, ca efect al preferinței tradiționale pentru băieți, al scăderii fertilității și, mai important, al ecografiilor ieftine care permit mamelor să avorteze, ilegal, dacă au fete.
Chiar dacă proporția nașterilor băieți-fete ar reveni la normal în India și China peste zece ani, Guilmoto consideră că, în aceste două țări, căsătoria va rămâne o problemă pentru bărbați timp de câteva decenii. „Nu numai că bărbații se vor căsători mai târziu, dar riscă să rămână celibatari în țări în care înainte fiecare își găsea o soție”, spune el.
Unii experți apreciază că acest nou context ar putea duce la creșterea poliandriei (o femeie cu mai mulți soți) și a turismului sexual, iar alții anticipează scenarii catastrofale, în care agresiunile sexuale, violența și conflictele ar fi lucruri obișnuite. Acum câțiva ani, Valerie Hudson și Andrea den Boer, politologi, au scris chiar că țările asiatice cu populație majoritar masculină reprezintă o amenințare pentru Occident. Potrivit lor, „societățile unde există un dezechilibru între numărul bărbaților și cel al femeilor nu pot fi guvernate decât prin regimuri autoritare, capabile să suprime violența în propria lor țară, exportând-o în străinătate prin colonizare sau război”.
Mara Hvistendahl, ziarist la revista Science și autor al unui recent articol intitulat „Selecție nenaturală”, arată în schimb că riscul unor războaie la scară întinsă este foarte mic, amintind că India este o democrație. Ea admite în schimb că, din punct de vedere istoric, nu este prea plăcut să trăiești în societăți în care numărul bărbaților îl depășește pe cel al femeilor, pomenind de riscul unor violențe și al unei situații instabile.
Organisme ale Națiunilor Unite au avertizat în privința unei legături între numărul mic al femeilor și creșterea traficului sexual sau al migrațiilor de populație în vederea căsătoriei. Până acum nu s-au propus prea multe soluții.
Guilmoto consideră că este important ca problema să fie cunoscută nu numai în țările emergente. „În Europa de Est, oamenii n-au nicio idee despre ceea ce este pe cale să se întâmple”, avertizează el.
