În scopuri terapeutice, de la iarba mare (Inula helenium) se folosește doar rădăcina, care se recoltează tot timpul anului. Această rădăcină este plăcut mirositoare datorită unui ulei cu proprietăți antibiotice.
Planta conține cantități mari de inulină. Iarba mare este apreciată în medicina populară ca fiind un bun remediu expectorant (favorizează eliminarea secrețiilor în bronșite acute, calmează spasmele bronșice și tusea), sudorific ușor, dar și un mijloc eficient de îmbunătățire a digestiei, a metabolismului (are acțiune diuretică, tonifică stomacul).
De asemenea, iarba mare calmează nervii, aducând o stare de liniște urmată de somn. Atenție, pentru că poate întrerupe menstruația.
Datorită acțiunii lor diuretice, preparatele terapeutice din rădăcină de iarba mare elimină toxinele din corp, influențând favorabil stările reumatice, manifestările gutoase și erupțiile pielii urmate de mâncărimi.
Aduce ușurare în astm și tuse convulsivă. Rădăcina acestei plante are și o puternică acțiune antiseptică, folosindu-se cu succes în toate afecțiunile aparatului respirator.
Principiul amar, aflat în rădăcini, excită vezica biliară, mărindu-i secreția.
Datorită alantolactonei și izoalantolactonei, rădăcinile de iarba mare au proprietatea de a elimina viermii intestinali, în special în ascaridoză (limbrici).
În general, se recomandă decoctul preparat din 20 g rădăcină uscată și mărunțită la 200 ml de apă, din care se iau 3-4 linguri pe zi.
Asociind-o cu rădăcina de nalbă și de lemn dulce, se obține un bun ceai pectoral.
Din acest amestec de plante se iau două lingurițe, care se pun la macerat cu o ceașcă de apă rece, se lasă timp de 8 ore, apoi se strecoară și se îndulcește. Se bea în decurs de o zi.
Pentru uz extern, se prepară o decocție de 10 %, care se aplică, sub formă de comprese, în diferite afecțiuni ale pielii manifestate prin mâncărimi și ulcerații purulente, având rolul de a grăbi cicatrizarea.
Decoctul din 20-30 g de rădăcină la 1 l de apă, consumat integral în timpul zilei, este un mijloc de tratament intern în cazul ciclurilor menstruale dureroase, în cazul digestiei proaste, al lipsei poftei de mâncare, balonărilor sau în cazul colicilor.
În cazul bolilor pieptului, se folosește cu succes, ca expectorant, decoctul dar și pulberea din rădăcină uscată amestecată cu miere de albine.
Se iau câte 5 linguri/zi din acest amestec. Pentru că rădăcinile de iarba mare sunt foarte amare, ele se folosesc întotdeauna amestecate cu zahăr sau cu miere.
Persoanelor lipsite de putere, foarte obosite, li se recomandă așa-numitul vin cu iarba mare, câte 50 ml, de 2 ori/zi.
La o sticlă de 0,5 l de vin se pun 12 g de rădăcini proaspete de iarba mare și se fierb timp de 10 minute.
În cazul acidității intestinale mari, este recomandat decoctul de iarba mare în vin roșu. Se beau câte 50 ml de decoct după masă.
În răceli puternice, atunci când bolnavul tușește, respiră greu, i se recomandă decoctul din rădăcini de iarba mare și rădăcini de angelica, în părți egale (15 g de amestec la 1 l de apă rece; se fierbe 10 minute, după ce a dat în clocot).
Copiilor slab dezvoltați li se dau să bea câte două pahare de decoct din rădăcini de iarba mare, frunze de ghintură și frunze de coada șoricelului (câte 5 g din fiecare plantă la o jumătate de litru de apă).
Amestecul se fierbe 10 minute și se lasă o oră la infuzat. Acest decoct îmbunătățește pofta de mâncare.
Citește și Rețeta bunicii pentru a arăta cu 10 ani mai tânără
