LOADING

Scrie...

1 martie – sarbatoarea Martisorului

Share

Prima zi a lunii martie este sarbatoarea Martisorului. Martisorul este un calendar simbolic, reprezentat de un snur bicolor, care aduna zilele, saptamanile si lunile anului in doua anotimpuri, iarna si vara, facut cadou la l martie, ziua Dochiei, stravechi inceput de an agrar.

Generalizat astazi la sate si orase, martisorul este confectionat din doua fire colorate alb si rosu, de care se prinde un obiect artizanal, pentru a fi daruit fetelor si femeilor care il poarta agatat in piept una sau mai multe zile.

Desi nu se stie cu exactitate de cand dateaza acest obicei, se stie ca prima zi a primaverii era celebrata inca de acum aproximativ 8000 de ani, iar martisorul isi are originea in credintele si practicile agrare de atunci.

Romanii sarbatoreau inceputul primaverii la 1 martie, luna care purta numele zeului Marte, ocrotitor al campului si al turmelor, zeu ce personifica renasterea naturii. Desi obiceiul poarta numele acestuia, nu are niciun fel de conotatie martiala. Se spune ca martisoarele sunt purtatoare de noroc si fericire. Sunt formate dintr-o fundita rosu cu alb, rosul semnificand iarna iar albul – primavara. La aceasta fundita se adauga alte simboluri ale norocului, cum ar fi trifoi cu patru foi, potcoava, cosar sau inima. Martisorul este purtat pe haina, la vedere, timp de cateva zile, incepand cu 1 martie.

Pe vremea dacilor, simbolurile primaverii erau confectionate in timpul iernii si se purtau doar dupa 1 martie. Martisoarele erau atunci pietricele albe si rosii insirate pe o ata si se purtau la gat. Culoarea rosie, data de foc, sange si soare, simboliza viata, deci femeia, iar culoarea alba, conferita de limpezimea apelor, era specifica intelepciunii barbatului. Snurul martisorului reprezinta, prin urmare, impletirea armonioasa a celor doua.

Potrivit altor surse, martisoarele constau in monede care erau atarnate de fire subtiri de lana, negru cu alb. Alegerea monedei, din aur, argint sau bronz, indica statutul social. Dacii credeau ca aceste amulete aduc fertilitate, frumusete si previn arsurile din cauza soarelui. Erau purtate pana cand infloreau copacii, apoi erau atarnate de crengile acestora.

Dupa unele traditii, firul Martisorului, funie de 365 sau 366 de zile, ar fi tors de Baba Dochia in timp ce urca cu oile la munte. Asemanator Ursitoarelor care torc firul vietii copilului la nastere, Dochia toarce firul primavara, la nasterea anului agrar.

Astfel, intrucat Martisorul este inseparabil de traditia Dochiei carpatice, se poate afirma cu certitudine ca acesta este un obicei vechi romanesc, atestat in toate zonele locuite de romani si aromani, preluat apoi de alte popoare din centrul si sud-estul Europei.

 

Tag:

Din aceeași categorie

Lăsați un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *