Data de 1 ianuarie constituie pentru o mare parte dintre pământeni începutul unui nou an. Este adevărat însă că au existat și încă mai există și popoare, majoritatea împărtășind culturi și credințe mai vechi decât cele creștine, care serbează începutul noului an în alte zile, unele după trecerea anului calendaristic.
Egiptul antic
În vechiul Egipt, Anul Nou era sărbătorit în momentul în care Nilul ieșea din matcă, fapt care se petrecea pe la sfârșitul lunii septembrie.
Revărsarea apelor era foarte importantă, deoarece în lipsa ei recoltele nu ar mai fi existat.
Cu câteva zile înainte de Anul Nou, statuile zeului Amon, a soției și fiului său, erau duse pe Nil, într-o ambarcațiune.
Timp de o lună, egiptenii antici cântau, dansau și sărbătoreau în preajma acestora, după care statuile erau duse înapoi în templu.
Roma antică
Foarte multă vreme, romanii au sărbătorit Anul Nou în prima zi a lunii martie. Apoi, în anul 46 i.e.n, împăratul Iulius Cezar a stabilit un nou calendar. Este cel pe care îl folosim și astăzi, iar data începerii unui nou an a fost fixată la 1 ianuarie.
Această lună a fost botezată după zeul roman Ianus, cel cu două fețe. El privea înainte spre noul an și înapoi, spre cel vechi. Sărbătoarea Anului Nou era numită la romani Calende.
Oamenii își decorau casele și își făceau unii altora daruri. Sclavii și stăpânii mâncau și beau împreună. Timp de câteva zile, oricine putea face absolut orice.
Celții
La celți, poporul care a locuit pe teritoriul Franței de astăzi și în unele regiuni din Marea Britanie, înainte de invazia romană, Anul Nou se intitula Samhain și era sărbătorit la sfârșitul lunii octombrie.
Samhain însemnă „sfârșitul verii”. În această zi, celții își luau măsuri de apărare împotriva fantomelor, considerând că spiritele celor morți se întorc în noaptea de Anul Nou pentru a-i speria pe cei în viață.
Hinduși
Încă de la început trebuie menționat că hindușii nu sărbătoresc Anul Nou în același timp sau în același fel.
În Bengalul de Vest, nordul Indiei, oamenii se împodobesc cu flori, pe care le colorează în roșu, roz, violet sau alb. Femeile poartă haine galbene, culoarea primăverii.
În sudul Indiei, mamele pun mâncare, flori și daruri într-o cutie specială, pentru copii. În dimineața Anului Nou, copiii trebuie să țină ochii închiși, pentru a fi conduși de mână la cutia cu daruri.
În India Centrală, steagurile portocalii împodobesc toate clădirile în ziua de Anul Nou.
În provincia Gujarat, vestul Indiei, Anul Nou este celebrat la sfârșitul lunii octombrie, când are loc festivalul Diwali, cu ocazia căruia pe acoperișuri se pun opaițe care stau mereu aprinse.
De Anul Nou, hindușii o celebrează în mod special pe zeița bogăției și belșugului, Lakshmi.
Persia (Iran)
În calendarul islamic, care se bazează pe mișcările Lunii, data noului an este devansată cu 11 zile în fiecare an.
În Iran (vechea Persie), Anul Nou se sărbătorește la 21 martie. La fel se întâmplă și în Irak (fosta Babilonie).
Cu câteva săptămâni înainte de această dată, oamenii pun semințe de grâu la încolțit, în vase speciale. Până la sosirea Anului Nou, grâul crește și amintește de primăvară și de viața nouă care începe.
Japonia
În Japonia, Anul Nou este sărbătorit la 1 ianuarie, dar japonezii și-au păstrat și credințele shinto. Pentru a îndepărta spiritele rele, ei agață un arc în fața casei, ceea ce le va aduce noroc și fericire.
În momentul în care vine Anul Nou, japonezii încep să râdă, tradiția spunând că asta le va duce noroc.
Europa
Anul Nou este adesea un timp al superstițiilor și prezicerilor.
În unele părți din Elveția și Austria, oamenii se costumează pentru a sărbători ajunul zilei de Sfântul Silvestru.
În anul 314, oamenii au crezut că Papa Silvestru a capturat un teribil monstru de mare, care va scăpa și va distruge lumea în anul 1000.
Pentru că acest lucru nu s-a întâmplat, toți au fost fericiți, dar în amintirea acelei spaime, oamenii se îmbracă astăzi în tot felul de costume care de care mai ingenioase.
În Grecia, ziua de Anul Nou este dedicată Sfântului Vasile, celebru pentru bunătatea sa.
Copiii își lasă încălțările lângă șemineu în noaptea de Anul Nou, pentru a primi daruri de la Sfântul cel bun.
China
Anul Nou chinezesc este celebrat la un moment dat, între 17 ianuarie ți 19 februarie, când este Lună Nouă. El este sărbătorit de chinezii din întreaga lume prin procesiuni pe stradă, unde sunt aprinse mii de lanterne.
Chinezii cred că spiritele rele sunt peste tot în acea perioadă, așa că aprind artificii pentru a le îndepărta. Uneori, ei își sigilează ferestrele și ușile cu hârtie, pentru a nu le lăsa să pătrundă în casă.
Israel
În ebraică, Anul Nou se numește Rosh Hashanah. Este o perioadă sacră, când oamenii se gândesc la ceea ce au făcut rău în trecut și promit că vor fi mai buni în viitor.
Ceremonii speciale au loc în sinagogi, unde se cântă la shofar, un instrument special din corn.
Copiii primesc haine noi, iar masa cuprinde obligatoriu fructe și produse din făină, pentru a aminti de vremea recoltei.
Citește și Mister total. De ce și cum adormim?
