Gulia – o importanta sursa de vitamine si minerale

Gulia (Brasica oleracea var. ongyloides) contine numeroase saruri minerale de calciu, fosfor, potasiu, magneziu, sulf, esenta sulfo-azotata, iod, arsenic, zaharuri, vitaminele A, B, C. Este o sursa excelenta de fosfor. Dupa calciu, fosforul este mineralul continut in cantitatea cea mai mare de organismul nostru. Fosforul joaca un rol esential in formarea si mentinerea sanatatii oaselor si dintilor, contribuie la cresterea si regenerarea tesuturilor si ajuta la mentinerea ph-ului sangelui.

O vitamina importanta continuta de gulie este B6, care este folosita de organism in metabolismul proteinelor si al acizilor grasi, contribuie la fabricarea globulelor rosii si le permite acestora sa transporte mai mult oxigen si ajuta la buna functionare a sistemului imunitar.

Gulia este si o excelenta sursa de vitamina C, care contribuie la sanatatea oaselor, cartilajelor, dintilor si gingiilor, protejeaza contra infectiilor, favorizeaza absorbtia fierului, accelereaza cicatrizarea ranilor si are proprietati antioxidante.

Sucul de gulie, un excelent dizolvant uric

Gulia este revitalizanta, diuretica, dizolvant uric, antiscorbutica, avand efect racoritor, pectoral si emolient. Se poate folosi in caz de abcese, acnee, afectiuni pulmonare, angine, bronsite, tuse, cistite, degeraturi, eczeme, enterite, furuncule, guta, guturai, litiaza renala, obezitate, oboseala generala, tuse. Sucul de gulie este un excelent dizolvant uric util suferinzilor de guta.

Studiile au aratat ca un consum regulat de legume din familia crucifere – din care fac parte gulia, varza, varza de Bruxelles, conopida, broccoli sau ridichile – contribuie la prevenirea unor tipuri de cancer precum cancerul pulmonar.

Avand putine calorii – 100 g de gulie cruda are doar 27 de calorii – gulia este indicata in curele de slabire. Mai este indicata in controlul diabetului, deoarece ajuta la stabilizarea nivelului glucozei din sange, dar si in infectiile virale.

Moduri de preparare

Decoct in apa sau in lapte: 100 g la litru, in afectiunile pulmonare, guturai, angine. Excelent pentru bolnavi, in general.

Sirop de gulie: se pregateste scobind in gulie si umpland cavitatea cu zahar sau miere de albine. Siropul se formeaza in cateva ore. Se administreaza cu lingurita, avand aceleasi indicatii terapeutice ca si decoctul.

Contra eczemei, acnee: consumul zilnic de putina gulie cruda. Gulia fiarta este foarte digerabila. Se va consuma cu folos si cruda, data pe razatoare, impreuna cu alte cruditati.

Seminte macinate: 6 g intr-o infuzie de tei, contra calculilor renali sau biliari, dar si a racelilor.

Utilizari externe

Angina: se fierbe o gulie mare, taiata in bucati, in 0,5 l de apa pentru gargara. Degeraturi: se coace in cuptor o gulie cu coaja (este coapta cand intra degetul in ea). O lasam sa se raceasca usor si o taiem in doua. Frecam degeraturile cu jumatatile ei, presand usor, ca sa iasa sucul. Accese de guta, abcese, furuncule: acelasi procedeu ca pentru degeraturi.