Propolisul este o substanță cleioasă, puternic aromată, de diferite culori, având diferite funcții, în diferite locuri din stup; este făcut de albine pentru a apăra viața coloniei sub raport fizic, chimic și biologic.
Din punct de vedere biologic, propolisul este un produs de cules și de secreție al albinelor, la fel ca mierea și polenul.
În condiții obișnuite, activitatea acestuia scade rapid odată scos din stup și mai lent după primele 2-3 ore, pentru ca, în funcție de condițiile de păstrare, activitatea utilă a propolisului să dispară după 1-3 ani.
Așa că este bine să vă procurați propolis numai din stupină, de la apicultori.
La rece, propolisul este o substanță solidă, dură; la cald devine moale și lipicioasa.
Propolisul superior are în stup o consistență mai moale, fiind format în proporție de 70 % din sucuri protective din muguri de arbori (din perimetrul stupinei) și din secreții faringiene ale albinelor, inclusiv poleina rămasă în gușa lor de la polen și 30 % din ceară și polen.
Propolisul inferior are o consistență mai solidă și este format din 70 % ceară și polen și 30 % din sucuri de pe muguri și din secreții ale albinelor.
Cum se prepară tinctura de propolis?
Propolisul poate fi folosit ca atare, exact ca guma de mestecat (saliva umană fiind una din puținele substanțe care îl solubilizează) și sub forma extractului moale de propolis înglobat în miere, obținându-se mierea propolizată.
Cea mai eficientă metodă de administrare a propolisului rămâne, totuși, tinctura de propolis. La 100 ml alcool de peste 80° se adaugă 20 g propolis.
Alcoolul amestecat cu propolis se introduce într-un vas, se încălzește la 30°-35°C și se amestecă bine. Procedura se repetă zilnic, timp de o săptămână.
După aceea, se lasă la decantat și se alege lichidul curat.
În urma experiențelor clinice și de laborator s-a dovedit că, pe lângă multe alte efecte benefice, această tinctură este folositoare în vindecarea tuturor bolilor interne infecțioase (30 pic/zi, într-un pahar cu apă călduță), în combaterea enteritelor, parazitozelor intestinale, durerilor de stomac și în tratarea ulcerului gastro-duodenal (40 picături puse în 100 ml lapte cald, remediu consumat zilnic, pe stomacul gol).
Remedii contra infecțiilor căilor respiratorii
În caz de suferințe ale căilor respiratorii și răceli dese, folosiți o bucățică de propolis, cât o gămălie de chibrit, care se lipește în adâncitura dintre măsele, seara, la culcare.
Propolisul se dizolvă lent, este preluat de salivă și astfel se face ungerea întregii zone afectate. Propolisul irită puțin mucoasa cavității bucale, dar tot el o și vindecă.
Citește și Motivele pentru care nu reușim să slăbim
Mierea propolizată este un remediu antiinfecțios excepțional pentru gât și pentru căile respiratorii medii, având și efecte imunostimulatoare foarte puternice asupra întregului organism.
Remediul se obține punând în 8 linguri de miere polifloră câte 4 lingurițe de tinctură de propolis (se găsește în magazinele naturiste și apicole), după care se amestecă bine, până se omogenizează.
Se ia câte o linguriță din acest preparat, de 4-6 ori pe zi, pe stomacul gol. Fiecare linguriță de miere se ține în gură până se dizolvă și apoi se înghite.
Numai consumat în acest mod, remediul își poate exercita din plin efectele antiinfecțioase asupra căilor respiratorii.
Sirop de propolis
Acest sirop se prepară din 50 g propolis, 200 ml apă și 50 g miere. Propolisul se pune într-o cratiță smălțuită, în 200 ml apă. Se fierbe acoperit, la foc moale, până scade la jumătate.
Lichidul cald se strecoară prin tifon, se transferă într-o sticlă și se adaugă mierea. Se omogenizează preparatul cât este călduț. Preparatul este cu atât mai activ cu cât este mai proaspăt.
Se păstrează la frigider cel mult două săptămâni.
Remediul are acțiune bactericidă, bacteriostatică, este ușor antibiotic, dezinfectant, antitusic.
De aceea, este indicat în toate bolile inflamatorii, acute sau cronice, ale căilor respiratorii: bronșite, traheobronșite, tuse spastică, bronșite astmatiforme, astm bronșic.
Nu se administrează copiilor sub 2 ani și persoanelor cu hepatite cronice, alergii la propolis sau miere (și la polen), precum și în caz de diabet!