Exista mai multe tipuri de virusuri herpetice. Din aceeași familie cu virusul herpetic care apare pe buze și se numește HSV-1 (herpes simplex virus 1) face parte și virusul Varicella, care declanșează varicela – boală de care suferă aproape toată lumea în copilărie.
După perioada de infectare, acest virus rămâne în organism într-o formă latentă și, când organismul este slăbit, în etapa de adult sau chiar la o vârstă mai înaintată, declanșează boala numită zona zoster, care este extrem de dureroasă. În schimb, virusul numit la fel de simplu HSV-2 (herpes simplex virus 2) afectează organele genitale, cauzând în aceste zone vezicule și chiar ulcerații; se răspândește pe cale genitală și, la naștere, poate cauza complicații. Recent, s-a observat că virusurile 1 și 2, în culturile experimentale de țesuturi, pot induce transformarea celulelor sănătoase în celule maligne și pot cauza dezvoltarea tumorilor canceroase.
Trebuie să menționăm faptul că herpesul care apare foarte des poate cauza și probleme psihice. Herpesul îngreunează relația cu partenerul, ba poate crea chiar piedici în îndeplinirea sarcinilor de serviciu (să ne gândim, de exemplu, la angajații din sistemul sanitar sau alimentar). Apariția sa frecventă creează o stare de tensiune permanentă și groază la gândul că simptomele s-ar putea ivi în momentul cel mai nepotrivit. Ba chiar și acest factor psihologic în sine poate declanța herpesul.
Virusul herpetic persistă în stare latentă după infecție, pe toată durata vieții, în ganglionii sistemului nervos. În unele cazuri, atunci când se produce o scădere a capacităților de apărare imunitară, ori sub efectul unui stres (de aici și ideea că herpesul și zona zoster sunt boli care apar pe fond psihic), virusul poate să se reactiveze și poate infecta nervul corespunzător ganglionilor pe care îi ocupă.
Tratament pe cale internă
La bolnavii în vârstă, la cei imunodeprimați și la cei la care boala este foarte întinsă sau antrenează dureri mari, se prescriu antivirale, administrate pe cale intravenoasă în tratament de atac, apoi pe cale orală.
Ca măsuri profilactice și de tratament contra virusului herpetic, cel mai important lucru este fortificarea sistemului imunitar. Echinacea este una dintre cele mai cunoscute plante cu efecte imunostimulatoare și antivirale. Împiedică răspândirea virusului herpetic și gripal, îmbunătățește sistemul nespecific de apărare al organismului și împiedică înmulțirea agenților patogeni.
Citește și Alergarea regulată prelungește viața
O altă plantă cu efecte eficiente imunostimulatoare și antivirale este gheara mâţei, având în plus și proprietăți antiinflamatoare.
În cadrul tratamentului medicamentos prescris de medic, se pot utiliza și ceaiuri sau alte remedii din plante. Intern, se folosește tinctura 10 %, 20-40 de picături de 3 ori/zi, sau decoct 2-4 %, 250 ml de 3 ori/zi, între mese, din trei frați pătați, coada șoricelului, scoarță de salcie, flori de soc, galbenele, frunze de păpădie și frunze de urzică, în părți egale.
Tot intern, se bea decoct 3-4 % (câte 250 ml) sau tinctură 10 % (10-40 de picături), ambele remedii de câte 2-3 ori/zi, între mesele principale, din frunze de tuia (7 părți), talpa gâștei (7 p), trei frați pătați (5 p), mătase de porumb (4 p), rostopască (1 p) și frunze de păpădie (3 p).
Tratamente externe
Foarte bun pentru aplicații externe în caz de herpes este unguentul sau spray-ul cu propolis.
Extern, se pot folosi comprese și badijonări locale cu decoct 10 %, din gălbenele, rostopască, flori de coada șoricelului, vetrice, mărul lupului, pelin și coajă de stejar, în părți egale. Se poate prepara și unguent din același amestec.
Se mai recomandă badijonări cu soluții alcoolice de uleiuri volatile: ulei de levănțică (1 ml), ulei de mentă (1 ml) și alcool rafinat 80° (100 ml). Se badijonează regiunea dureroasă de 2-3 ori/zi.
Eficient este și sucul emolient al urechelniței (Sempervivum tectorum), care înlătură rapid durerile adânci provocate de herpes. Se despică tăind de-a lungul 4-5 din frunzele cărnoase ale plantei și se pun pe o farfurie. Cu seva care iese la suprafață se ung de câteva ori pe zi locurile afectate. Sucul poate fi stors și cu ajutorul storcătorului electric. După prima ungere, bolnavul simte deja efectul benefic.
Tot extern, pentru tamponări, este indicată infuzia din scoarță de stejar (25 g), crețișoară (10 g), ovăz (20 g), salvie (25 g), mușețel (10 g), sulfină-albă (10 g). Se pun 4 linguri de amestec la un litru de apă rece și se lasă pe foc până la fierbere, după care se lasă să stea 3 minute. Cu infuzia călduță, se tamponează locurile afectate de mai multe ori pe parcursul zilei.
În ultimul timp, de când terapiile complementare și-au găsit locul lor acceptat în medicina umană, foarte multe cazuri de herpes și zona zoster, inclusiv bolnavi care au rpmas cu sechele, s-au vindecat prin acupunctură și fitoterapie.
Citește și Antidepresivele fac mai mult rău decât bine!
