O oră de mers pe jos consumă în jur de 80 de calorii. În acest ritm, ar trebui să mergem pe jos o sută de ore ca să pierdem un kilogram. Cu toate acestea, nimeni nu poate contesta rolul activităţii fizice!
Stocurile de glucide din muşchi şi ficat permit susţinerea efortului timp de treizeci de minute.
După această perioadă, organismul este obligat să intre în stocurile de grăsime pentru a face faţă efortului.
În cazul persoanelor care fac sport regulat, caloriile sunt în principal utilizate de muşchi şi mai puţin stocate în ţesuturile adipoase.
În plus, sunt arse în cantitate mai mare chiar şi în repaus, ca şi cum organismul ar fi încă „ambalat”.
Citeşte şi Dieta hipocalorică şi proprietăţile alimentelor
Un studiu canadian a demonstrat că arderea caloriilor la sportivi scade după aproximativ trei zile de repaus.
De aceea, pentru a slăbi chiar şi în somn, trebuie să faceţi sport de cel puţin trei ori pe săptămână (sau 20-25 de minute zilnic).
Pe de altă parte, cei care fac sport regulat mănâncă mai puţin decât cei care nu au nicio activitate fizică.
În cazul sportivilor, mecanismul de control al foamei este mai precis decât în cazul sedentarilor, al căror regim devine din această cauză mai greu de controlat.
Sportul intervine deci în reglarea greutăţii, chiar dacă efectele pe termen redus sunt foarte puţin vizibile. De ce se întâmplă acest lucru?
Pentru că muşchii, odată cu antrenamentul, se dezvoltă. Însă, în vreme ce masa lor creşte într-o lună, grăsimea se „topeşte” abia după mai multe luni.
De aceea, pe cântar efectele în prima fază sunt exact pe dos de cum ne-am aştepta, ceea ce provoacă frustrare. Totodată, sportul, ca şi regimul de altfel, nu ne permite să slăbim de unde am vrea.
Sculptează silueta, scade burta, însă nu permite dispariţia grăsimii de pe fese sau coapse, deoarece muşchiul nu foloseşte, pentru a funcţiona, grăsimea care îl înconjoară.
Sportul permite şi stabilizarea greutăţii obţinute după o cură de slăbire.