Consumul de vitamine a devenit, în ultima perioadă, mai mult decât o modă. Dacă ne simțim un pic obosiți și lipsiți de energie, dacă ne doare puțin capul sau răcim des sau pur și simplu avem o stare generală proastă, sfatul mult așteptat nu întârzie să apară: „trebuie să iei niște vitamine”!
În ciuda faptului că excesul de vitamine poate avea efecte deosebit de nefaste, acestea pot fi procurate cu ușurință chiar de pe rafturile oricărui supermarket sau din orice magazine naturist.
Atenție însă, vitaminele trebuie consumate doar la recomandarea unui specialist (cu studii în domeniul medical, desigur!) pentru că, în caz contrar, și acestea pot dăuna grav sănătății.
În primul rând, trebuie să știți că vitaminele sunt de două tipuri: hidrosolubile (B1, B2, B6, B12, vitamina PP, biotina, acidul folic, acidul pantotenic) și liposolubile (A, D, E și K).
Această clasificare este importantă, în special atunci când consumul de vitamine se face fără recomandarea specialistului.
Astfel, trebuie să știți că, dacă veți consuma vitamine hidrosolubile, organismul va reține doar cantitatea de care are nevoie din fiecare compus, iar excesul va fi eliminat prin urină.
Intoxicațiile cu aceste vitamine sunt rare.
Citește și Există o legătură între frumusețe și sistemul imunitar?
Dacă însă consumați vitamine liposolubile, este important să cunoașteți faptul că acestea se acumulează în organism, iar excesul nu este eliminat.
Iată, pe scurt, care sunt câteva dintre efectele pe care le poate avea asupra organismului aportul necontrolat de vitamine liposolubile:
Excesul de vitamina A determină apariția unor efecte toxice.
Pacienții cu hipervitaminoza A acuză amețeli, tulburarea stării de conștiență, astenie, cefalee, impotență sau ejaculare prematură, hipertensiune intracraniană, dureri osoase, iritabilitate, grețuri, vărsături, anorexie, osteoporoză, alopecie, seboree, piele uscată, hipersensibilitate cutanată la expunerea la soare etc.
Un exces de vitamina D determină apariția unor anomalii în funcționarea normală a organismului, determinând creșterea calcemiei.
La rândul său, această stare se traduce prin apariția unor leziuni, atât la nivelul țesuturilor moi ale organismului (mușchi, rinichi), dar și în țesuturi dure (cum ar fi oasele).
Articol scris de Adina Rusu, nutriționist-dietetician