Există ceva nefiresc cu merele de la supermarket, toate identice, lucioase și perfecte. Același lucru este valabil și pentru restul fructelor și legumelor ce par jucării din plastic, fără cusur, strălucitoare și omologate.
Ceva trebuie să se fi întâmplat pe drumul de la copac la coș. În ce mod se obțin produse care par atât de nenaturale, dar care sunt capabile să reziste zile întregi în frigider ca și cum ar fi proaspăt culese?
De cât de multe chimicale este nevoie pentru a ajunge la acest rezultat? Și este vorba de substanțe chimice bune sau periculoase?
Revista L’Espresso prezintă riscurile legate de ele.
„Până în anii ’90, în Europa au fost autorizate aproximativ 800 de substanțe, printre care insecticide, fungicide și erbicide, dar reglementările introduse treptat au redus numărul lor la circa 200, eliminându-le pe cele mai controversate și făcând în așa fel ca produsele să fie egale pentru toți ca dozaj.
Începând din 2005, a avut loc o ajustare graduală a filierelor. Rezultatul este că sub 2% din probele analizate în Italia prezintă urme de pesticide peste limitele admise.
Aceste limite, pe baza prevederile europene, sunt încă foarte mici și de o sută până la o mie de ori sub dozele care pot provoca prejudicii sănătății”, a afirmat Daniele Spadaro, expert în tehnologia pentru controlul integrat în cadrul Facultății de Agronomie a Universității din Torino.
Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a confirmat recent că în Europa situația stă bine. Conformarea la reglementările UE continuă să crească și 97,4% din cele peste 68.000 de probe analizate pentru mai mult de 800 de substanțe se încadrează în limitele admise, cu o creștere de un punct procentual față de anul 2008.
61,4% din rezultatul probelor este în întregime lipsit de reziduuri măsurabile.
„Decizia de a vinde produse perfect egale este dictată de logici comerciale pe care marea distribuție le-a exacerbat: merele trebuie să fie lucioase, portocalele mari – dar cu cât sunt mai mici cu atât este mai mare concentrația de antioxidanți, iar prunele cerate”, explică Mark Hrobat, agronom și vicepreședinte al Asociației Naționale a Directorilor Piețelor Angro.
Regulile marketingului cer ca fructele și legumele să fie tot mai similare produselor ideale.
Dar, pentru a obține un astfel de rezultat, nu este suficientă selecția: este nevoie și de chimie și fizică.
„În general, tratamentele efectuate după culegere merg de la spălare, la periaj și până la eventuala adăugare de produse chimico-naturale, în măsură să protejeze produsul de atacul ciupercilor sau bacteriilor în timpul depozitării.
Adesea sunt adăugate și substanțe naturale, cum ar fi ceara sau shellacul, pentru a spori intensitatea culorii și a dobândi un aspect lucios”, spune Hrobat.
În cazul ardeilor, de exemplu, odată ajunși pe rafturi sunt supuși unor reîmprospătări frecvente cu sprayuri speciale cu apă, aceasta și pentru că, odată culeși, nu rezistă de obicei mai mult de 15 de zile, ofilindu-se rapid.
Aceste tratamente aplicate în supermarketuri sunt o rutină pentru majoritatea produselor.
„Pentru a atrage cumpărătorul, supermarketurile adoptă măsuri cum ar fi utilizarea de lămpi cu luminozitate care amplifică și scot în evidență culorile și pulverizarea cu sprayuri sau umidificarea automată a rafturilor, o practică răspândită pentru a menține hidratat produsul, chiar dacă acest lucru prezintă un risc, deoarece apa poate favoriza fenomene de degradare și atac fungic”, spune Hrobat.
Fructele și legumele din supermarket au suferit tratamente chimice pe câmp, apoi fizice și chimice în timpul depozitării și din nou fizice în momentul vânzării.
Din toate acestea rămân urme care nu ar trebui sa constituie un pericol pentru sănătate.
„Cel mai bun sfat care se poate da este să se cumpere produsele de acolo unde există claritate cu privire la controale, fiind indicată pe etichetă.
Apoi, se recomandă furnizori de încredere, ținând seama de faptul că, cu cât lanțul este mai scurt, cu atât sunt mai puține tratările.
În plus, consumatorul trebuie să se informeze cu privire la caracteristicile fiecărei vegetale și să nu se aștepte la lucruri care nu există în natură: căpșunile și cireșele țin câteva zile, în timp ce portocalele și merele țin câteva săptămâni”, recomandă Hrobat.
„Există și produsele ecologice, care constituie în prezent un sector important al pieței și care nu intră în contact cu pesticidele.
Sunt apoi cele derivate din tratarea integrată, care alternează tratamentele chimice cu metodele fizice și biologice, cum ar fi utilizarea de insecte.
Din păcate, pentru astfel de produse nu există încă o uniformitate și nici un brand european, dar prezența lor pe piață este în creștere”, spune Spadaro.
Italienilor, de exemplu, le plac foarte mult produsele gata ambalate, așa cum arată faptul că sunt primii la nivel european după volumul vânzărilor, în detrimentul produselor proaspete, care trebuie spălate.
„Orice pas care implică apa reprezintă un potențial risc pentru dezvoltarea de microorganisme și nu trebuie să existe rupturi ale pachetului sau vapori de apă în interior, care pot indica întreruperea lanțului frigorific în prelucrare – trebuie spălate la temperaturi apropiate de 0 grade Celsius.
Conținutul trebuie însă spălat și consumat în termen de 48 de ore”, afirmă Spadaro.
Citește și Beneficiile nebănuite ale usturoiului
