Atunci când vorbim despre o alimentaţie sănătoasă, echilibrată, cei mai mulţi dintre noi se gândesc la eliminarea completă a grăsimilor alimentare din dietă.
În acelaşi timp, am auzit cu toţii despre remarcabilele calităţi benefice pe care le au, pentru imunitate sau pentru funcţionarea sistemului cardiovascular, acizii omega-3 şi omega-6.
Trebuie însă să ştiţi că şi aceşti acizi omega sunt acizi graşi, acesta fiind unul dintre argumentele care ar trebui să vă convingă că eliminarea completă a grăsimilor din alimentaţie reprezintă o greşeală colosală.
Acizii graşi pe care îi consumăm prin alimente pot fi, din punct de vedere chimic, saturaţi şi nesaturaţi – mononesaturaţi sau polinesaturaţi.
Acizii graşi saturaţi şi cei mononesaturaţi se găsesc în produsele de origine animală, dar pot fi sintetizaţi şi de organism din excesul de carbohidraţi (amidon şi zaharuri).
Acizii mononesaturaţi sunt abundenţi şi în uleiurile din plante, cum sunt cele de măsline, avocado, canola, alune şi palmier.
Citeşte şi Câte calorii și câte vitamine are kiwi
Studiile au arătat că acizii graşi saturaţi sunt răi pentru organism, în timp ce acizii graşi nesaturaţi sunt buni.
Acizii mononesaturaţi sunt consideraţi a fi cei mai benefici în dietă întrucât nu duc la creşterea colesterolului din sânge la fel de mult ca grăsimile saturate şi sunt mai puţin susceptibili la oxidarea spontană decât uleiurile polinesaturate.
În plus, acizii mononesaturaţi nu pot fi convertiţi în compuşi bioactivi puternici care pot dezechilibra diversele sisteme din organism, lucru care se poate întâmpla în cazul acizilor polinesaturaţi.
Trebuie să mai ştiţi şi că uleiurile care suferă transformări chimice sunt, în general, nesănătoase, şi, din acest motiv multe uleiuri vegetale nu trebuie să fie folosite la prăjire.
În plus, alimentele care conţin o cantitate mare de grăsimi polinesaturate nu au o viaţă lungă întrucât tind să râncezească dacă nu au adăugaţi antioxidanţi sau conservanţi.
Industria alimentară a rezolvat această problemă prin hidrogenarea uleiurilor vegetale, convertind grăsimile polinesaturate, bune, în grăsimi mononesaturate sau chiar saturate, rele.
Astfel, în urma acestor transformări chimice rezultă alimente mai stabile, dar care conţin un tip special de grăsimi şi anume acizi trans despre care se ştie că induc creşterea colesterolului rău şi îl scad pe cel bun.
Astfel, despre margarină se ştie că are în compoziţie aproximativ 4% acizi graşi trans, deşi acest lucru nu este precizat pe ambalaj.
New York a devenit primul oraş în care a fost interzisă, încă din 2008, folosirea grăsimilor trans în restaurante.
Citeşte şi Cum se prepară şi câte calorii are maioneza?
În ceea ce priveşte acizii omega, este foarte important să facem distincţie şi să menţinem un echilibru între acizii omega 3 şi omega-6 întrucât aceştia au roluri diferite în organism.
Raportul între cei doi acizi în alimentaţie a crescut în ultimii ani în favoarea omega-6.
Există studii care susţin că schimbările în profilul acestor acizi esenţiali sunt responsabile de numeroase maladii apărute în epoca modernă.
Acizii omega-3 sunt abundenţi în peşte, dar se găsesc în proporţii variabile şi în unele uleiuri vegetale cum ar fi canola, soia sau în germenii de grâu.
În multe uleiuri vegetale găsim o cantitate mare de acizi polinesaturaţi omega 6 transformaţi în organism în acid arahidonic, compus cu numeroase efecte benefice.
Aşadar, dacă doriţi un regim alimentar sănătos, alegeţi întotdeauna echilibrul şi nu extremele, consumaţi alimente cât mai variate, cât mai naturale şi mai puţin procesate.
Articol scris de Adina Rusu, nutriţionist-dietetician