Cartofii aparțin familiei de alimente feculente, dar mulți uită că avem de-a face, înainte de toate, cu o legumă, care conține mult amidon și carbohidrați, necesari ca rezervor de energie.
Consiliul Superior al Sănătății afirmă că 55% din energia necesară provine din carbohidrați și că cel mult 30% din aceasta ar trebui să aibă originea în grăsimi.
În țările industrializate, proporția este mai degrabă inversă.
Ar fi bine ca oamenii să mănânce zilnic patru – cinci cartofi fierți sau la abur, adică 200 – 300 g, în funcție de vârstă, greutate, sex și activitățile fizice derulate.
Cartofii sunt bogați în fibre, vitamine și minerale, precum și în fier, magneziu, crom sau zinc. Mai sunt bogați în potasiu și vitamina C.
O porție de cartofi ar conține cam 40% din cantitatea zilnică recomandată de potasiu.
În privința conținutului de antioxidanți, cel din cartofi este asemănător cu cel din broccoli și mult mai mare decât cel din morcovi, ardei sau ceapă.
Orezul, de exemplu, conține mult mai puține fibre decât cartofii.
Cartofii consumați reci conțin, datorită formării de fecule, mai multe fibre decât dacă sunt mâncați calzi.
Cartofii calzi dau o mare senzație de îndestulare sau Index de Sațietate (IS).
Cine mănâncă alimente cu un IS mare – lucru care nu este sinonim cu extra-calorii – este sătul mai multă vreme și nu simte nevoia să ronțăie câte ceva între mese.
Omul se simte sătul, fără să aibă totuși senzația de balonare.
Prin urmare, consumul de cartofi ar duce la evitarea sau cel puțin la reducerea obiceiului de a mesteca mereu ceva, un adevărat „flagel” al societății actuale.
Cu cât cartofii sunt pregătiți mai mult, cu atât scade conținutul lor de fibre și vitamine.
Cartofii prăjiți sau chipsurile conțin cu 30% mai multe grăsimi, de aceea este bine să fie consumați nu în exces, ci moderat, căci astfel de alimente nu servesc la un bun echilibru alimentar.
Citește și Efectul antioxidant al ceaiului verde
